Fiecare cu …ale lui


„Exasperare”, conform DEX-ului e „A enerva peste măsură; a scoate din sărite”. Aș prefera „exasperare”, că parcă-i cumva mai apropiat de înțelesul la care mă refer eu azi. Cu toții avem momente în care anumite gesturi ale altora ne pun nervii la încercare și numai în gând ne putem răzbuna în fel și chip.

exasperat

Așteptarea – nu știu dacă ați simțit vreodată cum sângele vă arde venele,  dar eu simt asta de fiecare dată când cineva zice că trebuie să vină la o anumită oră și apare peste 15/20/30 de minute. Nu contează despre cine e vorba, dacă întârzie sau mă face să aștept, mai ales când trebuie să mergem împreună undeva sau când programul e deja stabilit dinainte.

Ăia de vorbesc la cinema – și eu vorbesc la cinema, că-mi place uneori să comentez unele chestii. Doar că n-o fac în gura mare, cum fac unii care se cred în sufrageria proprie.

Ticurile verbale adoptate – adică alea la modă. Cum ar fi „gen”, „dă-ți”, „ai înteles?” (ca si cum bucațica mea de neuron nu e înstare sa perceapă un mesaj simplu) și multe altele care mai apar pe parcurs.

Oamenii care vorbesc cu mine în timp ce vorbesc cu altcineva la telefon – nu am atenție distributivă (întodeauna). Dacă cineva mă întrerupe când fac comandă de mâncare să-mi comunice încă ceva, mă blochez și nu mai știu de unde să continui. Efectiv mi se șterge din minte toată conversația cu cel de la telefon, iar la cel din fața mea mă uit și nu înțeleg ce vrea de la mine. Scoate sunete, i se mișcă buzele, iar eu rămân cumva suspendat între interlocutorul de la telefon și cel din fața mea. 🙂

Firmele și brandurile care pun poze cu pisici sau „like & share” – dacă firma ta n-are nici o treabă cu pisicile din poză sau dacă ele n-au pe lângă ele ceva care să aibă legătură cu firma ta, de ce naiba le folosești? Mă calcă pe fiecare nervișor să văd că un producător de șuruburi pune o poză cu pisici pe care scrie „Weekend plăcut” sau alt mesaj de-asta general cu care nu pot da greș. Sau când un brand pune o poză, care are sau nu legătură cu activitatea lui și îndeamnă publicul să dea like și share pentru că publicul e atât de prost că nu știe singur să dea like sau share dacă îi place. Sau dacă îi spui tu, ai mai multe șanse să o facă. Mă lași???!!

Sunt doar 5, dar vai cât de lungă e lista….pe care o voi completa și într-un post viitor că…doar am intrat în 2014 și trebuie să mai alimentez blogul din când în când…fiind certat de unele persoane…că l-am lasat de izbeliște 😀

Reclame

Materialul genetic…de barbat…


De curand am citit undeva un articol de al Mihaelei Rădulescu depre cum iubesc bărbaţii. Foarte frumos scris…ea se pune în postura de bărbat ” Daca as fi barbat, n-as iubi o femeie pentru frumusetea ei, ci pentru feminitatea ei… M-as uita staruitor doar spre o femeie care nu m-a zarit, preocupata doar sa fie ea insasi. As sti ca-i frumoasa si din intunericul unei sali de teatru, pentru ca nu rade strident si nici nu si-a urcat picioarele pe scaunul din fata, pentru ca nu se saruta cu iubitul ei si pentru ca plange discret la replici frumoase. I-as lua urma paşilor doar dacă aş simţi că mă va refuza rece şi politicos, pentru că nu-i place să fie agăţată pe stradă. Dacă aş vedea-o pentru a doua oară, aş zambi de felul in care-şi dă părul după ureche şi mi-aş imagina că de-acolo, de la gatul dezgolit, aş incepe s-o sărut, cand mi-ar da voie…

silhouette-love-man-woman-sunset-sea-kissother-1080x1920Dar oare cum iubesc bărbaţii?? E o intrebare bună. Nu cred că-s vreun expert, dar cred ca iubim feminitatea  pentru simplul motiv ca există.
O iubesc…
De ce?
Pentru  respiraţia caldă pe care o simteam dimineaţa.
Pentru ca aparea cu faţa sifonată şi ciufuliată şi mă întreabă somnoroasă:’’ Ai făcut cafea?”…trezită fiind de zgomotul aparatului.
Pentru sandwichurile de dimineata.
Pentru raspunsul :”M-am epilat”, la intrebarea:”Stii cumva unde mi-e aparatul de ras?”
Pentru sutele de cutiuţe , sticle de parfumuri, pudră şi multe altele care umpleau baia.
Pentru cele 2 rafturi şi un sertar pe care le detineam  din toata casa 🙂
Pentru ca-mi  transforma o casa în ACASA…şi pentru multe altele pe care le-aş putea scrie aici.

Să iubeşti cu adevărat un bărbat…înseamnă să i-o arăţi pe înţelesul lui. Să-i rămâi alături până când te va vrea departe, până când adevărurile vor da cu virgulă, până când va fi loc de minciuni şi reproşuri şi lumea se va împărţi între voi.

Barbatii iubesc rar,dar atunci când iubesc, o fac cu adevarat. Şi atunci când o găseşte pe aceea femeie, chiar iubeste,iubeşte fără pic de inhibiţie, fără să işi dea seama când a renunţat la orgoliu sau la regulile nescrise bărbăteşti.

Un bărbat te iubeşte atunci când iţi ia apărarea, atunci când te pune deasupra tuturor şi te vede cea mai frumoasă, te iubeşte atunci când e mândru de fiecare acţiune a ta şi te susţine indiferent de ce ai vrea sa faci. Un bărbat te iubeşte pentru că il completezi, stii sa-ţi exprimi sentimentele, lucru pe care el nu va putea niciodata sa-l facă la fel de bine ca o femeie. Un barbat iubeşte pentru ca ai un fel de a gândi ce il va scoate din minţi….:)

 

Pierderea ca averisment!


Acum cateva saptamani ..mi se soptea incet o vorba…”Never cry over spilled milk”. Nu stiu cine a scris o dar suna foarte bne, mai ales in engleza. O vorba foarte inteleapta, intradevar….ce s a dus…e bun dus 🙂 Dar nu asta este o mare problema ci etapele prin care trecem mai mult sau mai putin fiecare dintre noi.

Cand nici nu te ai dezmeticit bine, cu ceea ce s a intamplat inevitabil incepe o perioada de izolare. Pari cazut din cer, vin intrebarile , vai ce s a intamplat? unde sunt? de ce tocmai eu? 🙂 E o stare de soc in care nu crezi ca e adevarat ceea ce se intampla! Trece un timp scurt si apare durerea…uiti de intrebarile de mai sus iar emotiile se transorma in furie. Furia nu intodeauna se canalizeaza pe cel care ne a facut rau…ci se duce in toate partile…familie, prieteni , colegi s.a.m.d. Nu e bine…inca nu ne am revenit, urmeaza o alta etapa in acre incarcam sa recapatam controlul, din care se nasc iar alte si alte intrebari..de ce nu am facut asa?, de ce nu am zis asta?, de ce nu mai devreme?. E momentul in care ne uitam in oglinda si ne promitem ca daca viitoare o sa cascam ochii mai bine 🙂

Usor usor intram pe un fagas normal si incepem o confruntare face 2 face cu acceptarea situatiei. Nimeni nu ne poate ajuta. Cu cat mai mult fugin de acceptare cu atat mai mult prelum o perioada neagra din viata noastra.

GATA vine si momentul in care ne vine mintea la cap. Ne dam seama ca afara ploua, este soare etc, ca prietenii care ne injurau odata sunt tot acolo cu aceleasi apucaturi si ca poti rade cu gura pana la urechi fara ca ceva sa iti mai strice buna dispozitie. Te gandesti in urma, zambesti si iti aduci aminte de perioada care tocmai a trecut. Iti dai seama ca in perioada aia ai ignorat micile placeri ale vietii cum ar fi mirosul ierbii pline de roua dimineata, soarele care te mangaie in fiecare zi si …insfarsit poti da play la melodia lui Michael Bublé – „Feeling Good”  gata…te poti bucura de prima zi…din restul vietii tale 🙂

Prietenie…si atat


Prietenia este o relație afectivă și de cooperare între două persoane. Este un sentiment de simpatie, respect, afinitate reciprocă ce leagă două ființe umane. Prietenia presupune o atitudine de bunăvoință reciprocă, suport reciproc la nevoie sau în criză; loialitate, bunâ-credință și altruism. Relația de prietenie se bazează pe încrederea reciprocă.

quality-friendsAm intalnit in viata mea multi oameni. Unii, asa cum au aparut asa au si disparut…altii au ramas pana la un momendat…si au disparut….iar unii au ramas pentru totdeauna….acestia sunt prietenii. Citeam undeva ca „pot să am încredere în prietenii mei. Acești oameni mă forțează mereu să mă examinez și să evoluez”. Asta s a intamplat si cu mine la un momendat. Am fost impins poate din ura poate din simpatie…sa merg mai departe…si mai departe pana am ajuns sa imi dau seama ca am devenit aproape cel mai bun. Zilele astea s a tot vorbit de cel mai bun prieten al omului care este cainele. As contrazice aceasta fraza…spunand ca cel mai bun prieten al omului este omul….omul sincer…

Cu totii am trait dezamagiri de la oameni dar si foarte multe bucurii tot de la acesti oameni.  Marele Octavian Paler ne spunea ca …avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem, avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea, avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp pentru puţină tandreţe. Când să facem şi asta murim.

Intodeauna mi a placut sinceritatea…dar nu cea care da in obraznicie. Este paradoxal dar sinceritatea nu se verifica prin tine …ci prin celalalt. Imi pac oamenii care nu m au dezamagit si pe care inca ii am aproape…oamenii care la un momendat s au uitat in ochii mei si au fost fericiti pentru reusitele mele si mi au spus…Bogdan de azi inainte, te consider ca un frate. Nu cred ca ar fi contat ceva mai mult decat cele cateva cuvinte…spuse din inima unui om care nu m a dezamagit niciodata si nici nu cred ca o va face vreodata.

Este poate ciudat, dar ne temem de o lume “defavorabila”, de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fata de care nu putem fi “sinceri”. Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive.

Am invatat ca nu conteaza ce ai in viata, ci pe cine ai..(Octavian Paler)

Femei vs Barbati


simple-and-not-so-simpleIn cazul barbatilor, se zice ca: fiind specie cotropitoare, are prioritati clare: vanatoarea si inmultirea.

Mai putem adauga, dupa caz: hranirea, adaparea, odihna, umblatul aiurea ca voda prin loboda, lauda de sine :).

Deci nu-i greu deloc sa-si gaseasca satisfacatoarele de nevoi: mama, prietena (sau iubita sau nevasta), gasca de prieteni, gratarul, berea si ecranele cat mai mari (TV, PC, cinema, etc).

La polul opus femeia: cumul de afectiune si atentie. Rar o să vedeti o femeie ignorandu-si copiii, sotul, prietenii, părintii (nu stiu ordinea exacta…dar nu este relevantă), care sa nu le stea la capăatai cand ii doare stomacul sau au un pic de febră de 37,5.

Femeia dichiseste asternutul din patul conjugal înainte de culcare, chiar dacă barbatul se tranteste seara, murdar, ciufut de la cearta cu seful, se întoarce cu spatele la ea si incepe sa sforaie ca o drujba stricata.

Femeia stie toate zilele de nastere: a sotului, a copilului, a soacrei, a vecinei, ale tuturor cunoscutilor si stie ce cadouri sa le si cumpere.

Femeia sta cu copilul si face lectii chiar dacă barbatul e la bere, cara sacosele pe jos, chiar dacă barbatul merge cu masina pana la colt după tigari. Femeia spala vase si face curat cand in casa sunt 40 de grade, calca rufe chiar daca barbatul le-ar purta si sifonate.

Barbatul este imaginea femeii: dacă este nespalat si mototolit, nu barbatul este luat cu “huo”, ci femeia care nu-l bibileşte 🙂

Femeia stie sa fie frumoasa chiar dacă a muncit 12 ore si e racita cobza.

Femeia plange la „Titanic” si “City of Angels”, in timp ce barbatul se uită la „Terminator 2, 3, …..etc” cu o bere in mana si se scarpina….

Femeia e femeie si de aia bărbatul o iubeste. În felul lui, of course!

Un baiat, 6 gloante, un luptator!


De cand ma stiu mi a placut sa intalnesc oameni noi…dar ultima experienta mi a ramas in cap si in suflet. Probabil este omul care o sa mi l amintesc toata viata datorita fortei cu care a fost inzestrat.

strong-man-vs-weak-manM a  invatat ca viata merge inainte si ca orice sfarsit are un nou inceput. Povestea lui este una pe cat de trista si impresionanta pea tat de frumoasa si fericita. L am cunoscut intr un salon de spital incurajandu ma ca un picior rupt sau chiar amandoua nu ar trebui sa ma doboare. Povestea lui a inceput acum vreo 5 ani in Grecia unde un munte de om a fost doborat de 6 gloante cateva in burta si unul in coloana. Cand nimeni nu mai spera la nimic, dupa 50 de zile de coma miracolul nu a intarziat sa apara. S a trezit si cu toate ca era un alt om a continuat sa lupte. Si lupta si acum….in momentul in care l am cunoscut eu pentru el si familia lui.

S a uitat cu ochii lui albastrii si mari l a mine si mi a spus: “nu ai nimic…totul o sa treaca si ai sa fi bine….trebuie sa lupti pentru tine asa cum am facut o si eu”. Imi relata povestea lui si ….uitandu ma la el nu imi venea sa cred….ma trecea tot felul de emotii si o stare care nu o simtisem pana acum.

Am cunoscut cel mai optimist om, plin de de viata , de speranta, si ganduri bune. As vrea sa ne bucuram de fiecare moment al vietii noastre, sa ne bucuram de tineretea noastra si fiecare moment fericit sa ne incarce pentru a depasi mai tarziu momentele dificile.

Sper sa ne revedem cat mai curand si sa ne bucuram de o cafea pe plaja de la Salonic…amintindu ne zilele cat am stat impreuna intr un loc… nu foarte placut  🙂

http://www.youtube.com/watch?v=GLwC0ZPjLsM

Poveste Electrizanta


Saptamana trecuta am avut prim si sper ultima experienta la Enel (sediul central de la Piata Muncii). Aveam o problema la o factura si m am dus sa o rezolv. Am intrat frumos …si m am pus la rand. Dupa inca 3 ore tot la rand eram 🙂

Cand iesi de acolo, iti e mult mai usor sa urasti pe oricine.

7261516-photo-of-happy-businessman-crossing-finish-line-during-raceOamenii sunt transpirati in tricouri sintetice, au voci tipatoare, femeile au mustati si sunt rujate pe sub ele, copiii se smiorcaie, salamurile s-au stricat in pungile tinute de barbati in mana pentru ca nu poti sta nici macar in tricou ca sunt 40 de grade , fete cu unghii mari si incovoiate care daca ar merge in maini ar reusi sa are un hectar de pamant fara ajutorul tractoarelor, smecheri tatuati din cap pana in picioare, un cretin care se baga in fata primind blesteme pentru urmatorul deceniu al vietii sale, unul care a stat la rand si-acum constata ca nu poate plati cu cardul dar gata domnule nu vezi ca nu se poate lasa-ne sa platim ca noi avem bani nu ca tine si majoritatea care renunta dupa cinci minute.
Dupa acele trei ore si ceva  iesi de acolo victorios, cu o factura in mana.
Estetica uratului s-ar preda cel mai bine la Enel unde Omul este cel mai urat animal 🙂

CD-ul zgariat!


Cand nimic nu merge incearca sa schimbi melodia. Astazi am auzit la radio o melodie pe care o ascult de ceva vreme. Cum am auzit o, am tresarit. Mi am continuat ziua cand in autobuzul care ma ducea inspre casa….soferul… asculta aceeasi melodie….poate din pura intamplare. Spre seara cand m am suit in masina …acelasi CD (de data asta zgariat) cu aceeasi melodie care sarea din cand in cand.

CD-DVD zgariatCa oricarui CD zgariat trebuie sa ii dai cate o palma….si brusc merge mai departe. Asta am facut si eu in ultima vreme. De multe ori am avut tendinta…ca multi dintre noi de a ne pune viata pe melodiile de suflet. Am ascultat, am reascultat, iar am ascultat. Zgarieturi sau greseli, zgarieturi sau esecuri, zgarieturi sau relatii esuate pe care nimeni nu le a vrut dar toata lumea a trecut prin ele. Am reusit sa schimb melodia dar de la o palma sarea putin inainte dar tot aceeasi melodie canta.

Am regretat de multe ori ca nu dau mai tare ca sara la urmatoarea melodie.  Mi a lipsit candva puterea sa ma cunosc…dar a trebuit sa merg pana la capat. Am aceeptat ca toate trec, ca uitarea este o urmare fireasca a vietii si in cele din urma reusesti sa pleci din aproape tot. Chiar si din decizii, fapte bune, ganduri, vise, sentimente, promisiuni.

Si, da, o sa fiu tot eu, cu zgarieturi, melodii sarite, resetat, cu amintiri din trecut, amintiri din viitor si un prezent care se simte ca o amintire a prezentului 🙂

Cand totul începe…din joacă!


Tin de foarte mult timp sa scriu despre joaca dintre doi oameni care se afla pe amandoua partile ale baricadei. Recunosc ca mi am gasit cu greu cuvintele pentru acest articol. Sunt atat de multe de spus incat nu o le cuprind pe toate aici. Dar sa incepem joaca… o vezi de cateva ori, un mesaj pe Facebook, o melodie de suflet. Este primul pas (din joaca) spre necuoscut.

Ma uit la poze as dar un Like, as comenta ceva as spune mult mai multe …dar ma abtin. Nu o fac..nici tu dar imi scapa un mesaj pe privat 🙂 as vrea sa fin din acelasi film, dar nu e foarte usor. Ei bine, viata noastra a tuturor ar fi mult mult mai usoara daca am si zice ce gandim din cand in cand, daca am cere ce vrem. Dar, oamenii nu pot citi ganduri, dar ne incapatam cu totii sa ne inchipuim ca stim ce se intampla si sa asteptam de la celalalt.

251934_417618504974953_869199973_nDe aici incepe nebunia…..un mesaj, o poza, o melodie, o replica frumoasa, o cafea si o apa plata…si tot nimic….e modul de a te perpeli la foc mic…dar sigur. Incep motivele : abia am iesit dintro relatie care s a terminat prost, ca doar nu se putea termina bine 🙂 doar ca nu vrea pe nimeni, dar nici parca nu ar renunta….”hai sa ramanem amici” – e ok si asa dar parca as vrea sa stric prietenia cu ceva in plus de care am fi avantajati amandoi.

Alt motiv este ca nu vrea pe nimeni – nu e nici iesita dintro relatie dar nici nu s ar baga – (cu tine)….aici ai nimerit intro perioada proasta…mergem mai departe!

Lucrurile se pot limpezi daca doi oameni aleg sa faca acest lucru. Atata timp cat amandoi vor…dar nici unul nu face nici un pas va fi un joc de a soarecele si pisica in care amandoi vor astepta …O MINUNE.

Joaca e frumoasa uneori…dar cand o faci tu…nu atunci cand stai si …suspini…dar roata se intoarce de fiecare data si roluri in joc se schimba intodeauna. Totul incepe din joaca….ca mai apoi „gluma” sa ne ingroase 🙂

Un sfat…necerut!


Imi place foarte mult sa stau la povesti cu prietenii sa povestesc atat cu vechii prieteni dar si cu cei noi. Cu cei vechi avem mii de lucruri de povestit si de adus aminte iar cu cei noi – lucruri noi de care sunt interesati. Sunt un excelent ascultator dar cel mai prost sfatuitor.

IntrebariCe nu imi place deloc este sa fiu eu cel sfatuit, mai ales cand nu o cer si nici macar nu dau vreun semn ca as avea nevoie de cineva care sa ma aduca cu picioarele pe pamant.

Sunt cel mai normal om….cer sfaturi destul de des , il intreb pe doctor ce simtome are o boala, pe mama cata sare sa pun la o mancare, pe fata de la banca …care este dobanda, pe cei care au fost intrun loc pe care urmeaza sa il vizitez si eu, pe google despre vremea de maine dar de fiecare dată EU decid dacă am nevoie de un sfat si EU aleg cine este in măsură sa mi-l dea.

Nu imi place sa fiu invatat cum e normal, cum e mai bine, cum trebuie etc si nu imi plac oamenii care au impresia ca stiu ei totul. Desigur apreciez grija semenilor mei pentru alegerile mele si pentru mine…dar mi as vrea in buzunarul de la blugi un buton STOP cu care a ii opresc 🙂

William Shakespeare zicea: „Inainte de a judeca pacatele cuiva, începe cu ale tale. Si atunci, nu o sa mai ajungi la ale altcuiva.”

Eu zic să oferim sfaturi cand ni se cer si sa le cerem cand avem de la cine.