Lasa-te purtat….

Asa se termina o discutie…cu cineva… care imi spunea ca atunci cand vreau sa ma apuc de scris

” lasa te purtat

eu asa faceam cand eram mica si scriam,

sa vezi cum o sa ti fuga mainile

si ce o sa lase’ n urma lor'”.

Un indemn care nu m a lasat astazi, sa nu imi astern ultimile ganduri pe un „word” gata tocit de atatea stersaturi. Am plecat de la articolul  Intre un VIITOR oarecare…si un trecut DUREROS care l am scris intr un moment in care nu credeam ca imi pot aranja gandurile. A trecut ceva vreme de la acest post care a rupt cate o lacrima, cate un zambet, cate o emotie sau o stare de bine.

Omul a fost inzestrat cu o multime de sentimente , de emotii….. sentimente care sunt frumoase …dar nu intotdeauna ne putem lasa condusi doar de ele.Cum ar fi viata noastra  fara sentimente…? Sa nu razi, sa nu plangi, sa nu iubesti……ciudat asa-i? Eu unu nu as putea  sa-mi imaginez o viata in care sa nu rad….dar nici nu as putea sa-mi imaginez viata fara lacrimi.
Stiu ca am lipsit in ultima vreme din spatiul virtual, dar am lipsit si din viata multora. Poate atunci cand ai parte de prea multe dezamgiri si nu mai poti face fata…pleci pur si simplu fara nici o explicatie.
Stau in fata monitorului cu fumul de tigara in ochi…si nu imi pot alege cuvintele….
Aud din ce in ce mai mult in ultima vreme …De ce te porti asa cu mine? Nu ai suflet? Doar vezi ca sufar si ca ma amagesc singura… De ce nu spui nimic? De ce ma minti? …sunt cuvinte care si au pus amprenta (nu stiu daca e bine) pe unele personaje din viata mea. Stiu (poate din experinta mea) ca intodeauna cele mai valoroase lucruri nu se vad, …se simt!

Astazi dupa o intalinire cu cineva drag…m am oprit in parc. M am asezat pe o banca. Eram eu, o banca si o zi insorita.Mi-am aprins o tigara si am cazut adanc pe ganduri. Mi-a trecut prin cap tot ceea ce facusem eu mai frumos pana atunci. Mi-am adus aminte de oamenii dragi din viata mea si ma bucur sincer ca i-am cunoscut.

Sper ca intr o zi sa pun aici pe blog…tot ceea ce am scris in ultima vreme…nu stiu daca o sa am puterea asta…ca cineva sa citeasca tot ce am simtit si ce am gandit in ultima vreme!

Un comentariu la “Lasa-te purtat….

  1. Eu cred că tot ce porţi, te poartă, aşa că ştiu că se va întâmpla ca nişte cuvinte să vină şi să te cheme la ele, nişte imagini te vor face să priveşti înspre ele, fiind acelea care vor „decide” sintaxa, nişte gânduri din depărtare te vor încolăci iar tu nu vei dori decât să dai un sens neîntârziat a tot ceea ce au adunat în ele ca într-o cuşcă de unde li se aud zbaterile şi poate chiar spasmele, gânduri pe care nu le vrei înstrăinate, gânduri, pretexte pentru cuvinte pe care le vei scrie poate cu o stângăcie duioasă, cea a dragostei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s